Probleme generate
de alcool asupra individului consumator
Viaţă socială
Consecinţe
sociale negative
Riscul de implicare într-un scandal, de deteriorare a vieţii de
familie, a căsniciei, de compromitere a muncii, a studiilor, a prieteniilor, a
vieţii sociale, riscul general de alunecare pe o pantă descendentă creşte
proporţional cu cantitatea de alcool consumată.
Performanţe scăzute
în activitate
Consumul crescut de alcool are ca efect reducerea numărului celor
care muncesc şi, implicit, creşterea ratei şomajului. Totodată, are ca efect şi
scăderea productivităţii muncii.
Vătămări
intenţionate sau accidentale
Violenţă
Există o legătură între consumul de alcool şi tendinţa de
implicare în acte de violenţă; această tendinţă este mai puternică în cazul
consumului ocazional abuziv decât în cel al consumului regulat. Cu cât
este mai mare cantitatea de alcool ingerată, cu atât mai severe sunt actele de
violenţă.
Conducerea auto
sub influenţa alcoolului
Riscul de a conduce sub influenţa alcoolului poate creşte atât în
urma consumului regulat al unei cantităţi din ce în ce mai mari de alcool, cât
şi ca urmare a consumului ocazional abuziv din ce în ce mai frecvent. Riscul
de a provoca un accident creşte cu 38% atunci când alcoolemia este de cel puţin
0,5g/l (0,5%).
Vătămări
Există o corelaţie între consumul de alcool şi provocarea unor
accidente sau vătămări fatale şi nefatale. Se expun unui risc mai mare
persoanele care consumă de obicei cantităţi mici de alcool şi care, ocazional,
consumă abuziv. De multe ori, direct proporţional cu cantitatea de alcool
ingerată, starea consumatorului poate impune internarea în regim de urgenţă.
Suicidul
Există o legătură directă între consumul de alcool şi riscul de
suicid sau tendinţa latentă de sinucidere. Tendinţa spre sinucidere este mai
puternică în cazul consumului abuziv ocazional decât în cel al consumului
regulat.
Afecţiuni
neuro-psihiatrice
Anxietatea şi
tulburările de Somn
Una din opt persoane care suferă de o tulburare de anxietate are
şi probleme cu consumul de alcool.Alcoolul agravează tulburările de somn.
Depresia
în funcţie de cantitatea consumată, tulburările legate de consumul
de alcool constituie un factor de risc pentru apariţia tulburărilor
depresive, adesea precedând tulburarea depresivă şi cu ameliorarea stării
depresive consecutiv abstinenţei la alcool.
Dependenţa de
alcool
Riscul de instalare a dependenţei la alcool apare odată cu
consumarea unor cantităţi mici de alcool şi se amplifică direct proporţional
atât cu cantitatea consumată, cât şi cu frecvenţa ocaziilor de consum abuziv. Adulţii
tineri sunt cei mai predispuşi la a dezvolta dependenţă de alcool.
Leziuni
neurologice
Studii clinice au descoperit că între un sfert şi o treime
din pacienţii dependenţi de alcool suferă de leziuni ale nervilor periferici, riscul
de apariţie şi severitatea leziunilor fiind direct proporţionale cu lungimea
perioadei din viaţă în care aceştia au consumat alcool.
Leziuni ale
creierului
Consumul abuziv de alcool accelerează atrofierea creierului,
care, în timp, conduce la declinul funcţiilor cognitive. Procesul deteriorativ
pare a avansa constant în cazul persoanelor care au fost dependente de alcool
pe termen lung.
Deteriorare
cognitivă şi demenţă
Cu cât consumul de alcool este mai ridicat, cu atât creşte riscul
de deteriorare cognitivă.
Afecţiuni
gastrointestinale, endocrine şi metabolice
Ciroza hepatică
Consumul de alcool, direct proporţional cu cantitatea ingerată,
creşte riscul de apariţie a cirozei hepatice. Indiferent de cantitatea de
alcool consumată, există o probabilitate mai mare de apariţie a cirozei
hepatice în cazul femeilor.
Pancreatita
Există o legătură direct proporţională între consumul de alcool şi riscul
de apariţie a pancreatitei acute sau cronice.
Diabetul zaharat
tip II (DZ II)
în cazul acestei afecţiuni, există două situaţii: comparativ cu
persoanele abstinente, cei care consumă alcool în cantităţi mici prezintă un
risc mai mic de apariţie a bolii; în schimb, riscul de apariţie a DZ II
creşte în cazul celor care consumă alcool în cantităţi mari.
Supraponderabilitate
Alcoolul conţine 7,1Kcal/g, ceea ce poate contribui la creşterea
în greutate a consumatorilor. în cazul consumatorilor înrăiţi, alcoolul duce la
scăderea aportului caloric ca urmare a faptului că aceste persoane neglijează
adeseori propria alimentaţie sau renunţă la mese în urma scăderii apetitului
alimentar. în consecinţă, această situaţie poate conduce adeseori la
malnutriţie.
Guta
Consumul de alcool creşte nivelul acidului uric din sânge şi
riscul de apariţie a gutei. Aceste efecte survin direct proporţional cu
cantitatea utilizată.
Tract
gastrointestinal
Alcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului la nivelul cavităţii
bucale, a cancerului esofagian şi a celui laringian (căile respiratorii
superioare). într-o măsură mai mică, de asemenea proporţional cu cantitatea
consumată, alcoolul creşte şi riscul de apariţie a cancerului de stomac, de
colon şi al celui rectal.
Ficat
Alcoolul creşte riscul de apariţie a cancerului hepatic în relaţie
exponenţială cu cantitatea ingerată.
Consecinţe
sociale negative
Riscul de implicare într-un scandal, de deteriorare a vieţii de
familie, a căsniciei, de compromitere a muncii, a studiilor, a prieteniilor, a
vieţii sociale, riscul general de alunecare pe o pantă descendentă creşte
proporţional cu cantitatea de alcool consumată.
Sâni
Direct proporţional cu cantitatea, consumul de alcool creşte în
cazul femeilor probabilitatea de apariţie a cancerului mamar.
Afecţiuni cardiovasculare
Hipertensiunea
arterială
Alcoolul are ca efect şi creşterea presiunii sângelui, ceea ce
conduce la creşterea riscului de apariţie a hipertensiunii arteriale, în
funcţie de cantitatea consumată.
Infarctul
Consumul de alcool, în funcţie de cantitate, creşte riscul de
producere a infarctului hemoragic. Legătura dintre alcool şi riscul de apariţie
a atacului ischemic este direct proporţională: un consum mic reduce riscul de
producere a infarctului, în timp ce un consum crescut, abuziv, îl creşte.
Consumul abuziv ocazional este un important factor de risc în cazul
producerii ambelor tipuri de infarct (ischemic şi hemoragic); de asemenea, el
constituie o cauză importantă de producere a infarctului la adolescenţi şi
tineri.
Aritmiile
Consumul abuziv ocazional măreşte riscul de producere a
aritmiilor şi a morţii subite, chiar şi în cazul persoanelor fără istoric sau
semne anterioare de afecţiuni cardiace.
Afecţiunile
coronariene
Deşi consumul de alcool în cantităţi mici ( <20g/zi -
cantitatea de alcool asociată cu cel mai mic risc) reduce riscul afecţiunilor
coronariene, chiar şi în această doză el creşte riscul de apariţie a
celorlalte afecţiuni cardiace. în cazul persoanelor în vârstă, consumul scăzut
de alcool reduce doar într-o foarte mică măsură riscul de apariţie a bolilor
coronariene.
Cardiomiopatia
Consumul de alcool în cantităţi mari şi pe o perioadă îndelungată
de timp, direct proporţional cu dozele ingerate, creşte riscul de leziune
a muşchilor cardiaci (cardiomiopatia).
Sistem imunitar
Alcoolul poate afecta funcţionarea normală a sistemului imunitar,
generând o probabilitate crescută de dezvoltare a anumitor boli
infecţioase, inclusiv pneumonie, tuberculoză şi posibil infectare HIV.
Afecţiuni
pulmonare
Persoanele dependente de alcool sunt expuse unei probabilităţi de
două până la patru ori mai mare deapariţie a sindromului respirator acut, în
condiţii de septicemie sau traumatism.
Complicaţii
post-operatorii
Direct proporţional cu cantitatea consumată, alcoolul creşte
riscul de apariţie a complicaţiilor post-operatorii şi a necesităţii măsurilor
de terapie intensivă.
Afecţiuni
osteo-articulare
Se pare că există o relaţie directă între consumul de alcool
şi riscul de apariţie a fracturilor, atât în cazul bărbaţilor cât şi în cel al
femeilor, acesta depinzând de cantitatea consumată. Totuşi, riscul de apariţie
a fracturilor este mai mare la bărbaţi. în cantităţi mari, depinzând de doză,
consumul de alcool produce afecţiuni ale musculaturii.
Tulburări ale
funcţiei reproductive
Consumul de alcool poate duce la scăderea fertilităţii, atât
în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor.
Mortalitatea
generală
Studiile au evidenţiat - cel puţin în Marea Britanie - faptul că,
în cazul tinerilor (femei sub 45 ani şi bărbaţi sub 35 ani), consumul oricărei
cantităţi de alcool creşte riscul general de mortalitate, riscul fiind cu atât
mai mare cu cât cantitatea de alcool consumată creşte.
Efectele benefice
ale consumului de alcool asupra sănătăţii individului
Viaţă socială
Timp liber
Studiile realizate pe populaţia generală au arătat că în urma
consumului de alcool pot apărea senzaţii plăcute şi îmbunătăţiri ale stării
subiective de sănătate.
Serviciu
Există o relaţie invers proporţională între consumul de alcool şi
capacitatea individului de a conştientiza starea sa de boală şi anume: cu cât
consumul este mai mare cu atât scade capacitatea individului de a-şi sesiza
problemele de sănătate (ceea ce ar putea duce la concluzia greşită că
persoanele abstinente au mai multe probleme de sănătate).
Afecţiuni
neuro-psihiatrice
Funcţiile
cognitive şi demenţa
Consumul unor cantităţi mici de alcool poate reduce riscul de
apariţie a demenţei vasculare. Legătura dintre consumul de alcool şi apariţia
demenţei Alzheimer sau a altor tulburări cognitive este neclară, întrucât
studiile au evidenţiat atât efecte benefice cât şi negative.
Afecţiuni
gastrointestinale, endocrine şi metabolice
Calculi biliari
Există dovezi că alcoolul ar putea reduce riscul de apariţie
a calculilor biliari, deşi nu toate studiile susţin această concluzie.
Diabet zaharat
tip II (DZ II)
Există o relaţie directă între consumul de alcool şi apariţia DZ
II. Comparativ cu persoanele abstinente,cei care consumă doze mici ( <20g/zi
) de alcool au şanse mai mici de îmbolnăvire, în timp ce persoanele care consumă
cantităţi mari prezintă un risc crescut de a dobândi boala. Totuşi, nu toate
studiile confirmă influenţa benefică a dozelor mici de alcool pentru prevenirea
acestei boli.
Afecţiuni cardiovasculare
Atacul ischemic
Dozele mici de alcool (cel mult 24g/zi) scad rata de apariţie a
atacurilor ischemice, în timp ce dozele mari au un efect contrar.
Afecţiuni
coronariene
Există o legătură între consumul de alcool şi riscul de apariţie a
bolilor coronariene. O meta-analiză a estimat că persoanele care consumă
cel mult 20g alcool/zi prezintă un risc cu 20% mai scăzut de apariţie a bolilor
coronariene. Totuşi, acest efect protectiv pare a fi scăzut în cazul
persoanelor în vârstă. Deşi relaţia dintre consumul de alcool şi apariţia
bolilor coronariene este biologic plauzibilă, în cadrul diferitelor studii
persistă îngrijorarea că dimensiunea efectelor a fost supraestimată din cauza
dificultăţilor de măsurare a cantităţilor de alcool şi de monitorizare a
eşantionului de subiecţi.
Afecţiuni
osteo-articulare
Există dovezi că femeile care consumă alcool în cantităţi mici au,
în general, masa osoasă mai mare decât cea a femeilor abstinente.
Mortalitatea
generală
în cazul persoanelor în vârstă, cei care consumă alcool în cantităţi
mici prezintă o rată a mortalităţii mai scăzută comparativ cu persoanele
abstinente. Un studiu realizat în Marea Britanie arată că există un consum
de alcool cu risc minim de mortalitate la persoanele de peste 65 ani (femei -
4g alcool/zi, bărbaţi - 11g/zi).